Relieful şi vegetaţia

FLORA ŞI FAUNA COMUNEI
Cunoaşterea plantelor şi animalelor a constituit o dorinţă şi o preocupare plăcuta a celor ce iubesc natura, dar nu numai a acestora, ci dintotdeauna omul a fast pus in situaţia sa ştie ce plante şi ce animale îi pot servi ca hrană, care din acestea îi produc pagube, îi aduc foloase sau care dintre ele pot fi folosite pentru tămăduirea de boli, precum colaborarea ţesăturilor, de care animale să se ferească.
 
Flora satului nostru este reprezentată de numeroase specii de plante, multitudinea lor fiind determinată de aşezarea geografică a satului - la limita de tranzitie dintre dealurile mijlocii şi înalte - deci, vom întâlni atât plante specifice zonei de dealuri mijlocii cât şi din cele specifice dealurilor înalte. Este vorba aici de flora spontană a pădurilor şi livezilor naturale cât şi de flora cultivată (pomi fructiferi, cereale şi legume), de plante ruderale cât şi de plante ierboase şi lemnoase ce-şi găsesc loc de viaţă prielnic pe malul drept al râului Ialomiţa şi a vâlcelelor ( toreţilor cu scurgere domoală din zona pădurii).
Pe suprafaţa de 100 ha, ocupată de pădure vom întalni pădurea bine închegată cu argori bătrâni, cu asociaţii de plante caracteristice: spre sud şi sud-est specifice dealurilor mici şi mijlocii, iar în nord şi nord-vest cu asociaţii caracteristice acestei înălţimi, de asemenea arboret tânăr în diferite faze de dezvoltare permiţând creşterea ierburilor mai mult decât pădurea închegată, dar şi suprafeţe mari ocupate de tufărişuri alternând cu pajişti destul de întinse.
 
Arborii des întâlniţi sunt: fagul ( Fagus silvatica), stejarul (Quercus robur), carpenul ( Carpinus betelus), plopul tremurător ( Populus tremula), plopul alb ( Propulus alba), mesteacănul (Betula verrucosa), ulmul ( Ulmus foliacea), aninul negru (Alunus glutinosa), arţarul (Acerplatanoides), jugastrul (Acer campestre), paltinul (Acer pseudoplantus), teiul (Tilia tementosa), frasinul (Fraxinus excelsilor), atat ca exemplarele mature cât şi ca puieţi şi ca arboraşi.