Cadrul geografic

Geomorfologic, comuna Brăneşti aparţine zonei subcarpaţilor dintre râul Teleajan şi râul Dâmboviţa, pe Valea Ialomiţei, distingându-se următoarele unităţi geomorfologice:
- zona dealurilor subcarpatice;
- zona terasei superioare a râului Ialomita;
- zona terasei medii a râului Ialomiţa;
- zona terasei inferioare a râului Ialomiţa;
- zona de luncă a râului Ialomiţa;
Ca teritoriu din bătrâni proprietăţile comunei Brăneşti mergeau pe apa Ialomiţei spre vest până la apa Vulcanii, sub forma de sfori cu lăţime mică dar între aceste două hotare naturale şi spre apa Glodeni.
Ca forme de teren se pot constata dealuri ferestruite de ape, din care se pot distinge 3 platforme şi anume : platforma Mlacilor- Mică şi Mare, Platforma unde este situată comuna şi platforma Crivinilor pe al cărui fund curge Ialomiţa.
 
CLIMA
Altitudinea la care se află comuna este de circa 400 m deasupra nivelului mării. Climatul este blând temperat, influenţat de climatul de luncii Ialomiţei.
Din punct de vedere climatic zona se caracterizează prin urmatoarele valori:
- temperatura medie anuală a aerului: + 8-9 grade Celsius;
- temperatura minima absolută: - 28 grade Celsius;
- temperatura maximă absolută: + 40,4 grade Celsius;
- precipitatii medii anuale: 560 mm/mp;
- vanturi dominante: NE-SV şi NV-SE;
- adancimea maximă de îngheţ: 0,85 m.
 
REŢEAUA HIDROGRAFICĂ
Teritoriul comunei este brăzdat de râul Ialomiţa şi mai multe pâraie: pârâul lui Pâtru, vâlceaua Hotarului, pârâul Priporului, pârâul Cârlioniu, vâlceaua Hotarului.
Râul Ialomiţa străbate comuna pe direcţia NE-SV şi este emisarul tuturor cursurilor de apă din zonă; satele comunei sunt dezvoltate de o parte şi de alta a râului ( satul Brăneşti pe malul drept al râului, iar satul Priboiu pe malul stâng al acestuia).
Ialomiţa ia contact cu comuna Brăneşti la punctul Pepiniera sau Capaleanu. Primeşte pe dreapta valceaua Văii lui Pataru la punctul cel mai dinspre nord-pe Grind.
 
Pe teritoriul satului Brăneşti, Ialomiţa pe malul drept in sensul din amonte in aval şi-a impreunat apele cu:
♦ Pârâul sau valceaua Văii lui Patru care izvorăşte dinspre Prunii cu Butia, avand spre stanga culmea Tanganului cu Defrişare, Poiana Cuculuipana la vatra satului (pe grind) unde se varsă prin Crivina in Ialomiţa, iar pe dreapta muchia Mlaca mica - Tigani până in vatra satului.
♦ Al doilea pârâu este Valceaua Hotarului care izvorăşte din poalele Tangaului ( Obarsie) şi care in drumul său primeşte afluenţii Carliotul şi Priporpe dreapta lor iar pe stânga Valceau Mlacii mici.
♦> Paraul Pripor izvoraste din Tanganul la punctul Iconita avand pe stanga fetele dealurilor Frasin, Prunii cu Butia si Mlaca mica, muchia de vest a Mlacii mici, Prunii Baietilor pana la confluenta cu Valceaua Hotarului.
♦ Pârâul Carliontu izvorăşte tot din Targanul, punctul Fundul Carliontului şi are pe dreapta partea de vest Muchia Pârâului şi Vârful Viei, iar pe stânga Muchia de vest a Cornetului până la confluenta cu Valceau Hotarului la ura Carliontului.
♦ Valceau Hotarului, pe stânga, scaldă muchia dealurilor Varful viei, Coada
obarsiei, Sodom, Carpen, Valea Mare până la confluenta cu carliontul, apoi
partea de sud a Carliontului, Cornetului până la confluenta cu Pripopul.
Este de amintit că pe plaiul „ Varful viei" se află lacul Porcului (azi secat; un lac ce formează prin ploi, într-o groapă de lungimea de 8- 10 m cu lăţimea de 4-5 m, mai adânc în trecut, dar pe măsura trecerii anilor a rămas în prezent cam 0,50 şi I m adâncime. Cu timpul pe o parte prin aluviuni, pe de o parte prin suvarul ce creşte şi putrezeşte se va acoperi complet.
Un alt lac cu dimensiuni cu lungime de cca 50-100 m şi cu 20-30 metri lăţime este lacul Zmeului situat in punctul Coasta de sud a parului. Acesta şi astazi are cca 7-8 m adâncime, se formează din ploi şi rezistă peste vară. Are vegetaţie bogată în plante ( salcii, trestie, papura, o planta înaltă cu inflorescenţe roşii, sovar, urzici înalte etc. ). Este ferit de oameni şi animale, fiind foarte abrupt şi adânc.
 
Ca izvoare, consemnăm izvorul sau fântâna de la Coada Obârşiei cu apa buna de baut, Fântâna de la Gura Carliontului şi Fântâna Rece. Aceste fântâni naturale au apa tot timpul anului.
Un alt pârâiaş care se varsă în Ialomiţa pe lângă căminul nou în Silişte este pârâul Mlacii mari care izvorăşte dinspre muchia de est a Mlacii mari, curge pe la Blăjenari, taie şoseaua principală a comunei şi se varsă în Silişte la gura Cacovei. Acest pârâiaş seacă vara şi nu are importanţa deosebită.
În punctul cel mai de sud a Mlacii mari se formează un pârâiaş care se varsă in apa Valcanii, trecând în satul Gura Valcanii pe la puctul Popescu, taie şoseaua spre Vulcanaşi se varsă in Vulcana.
Dinspre muchia de vest a Obarsiei se formează pârâiaşul Valea Trestiei şi se varsă in Valcana.
Amplasată pe o terasă lungă de cca 4 km şi lată de cca I km a râului Ialomiţa, pe partea dreaptă a acestuia, la nord de paralela 45 şi pe meridianul 25 V2 - 26 Est Grenwick la o altitudine de sub 400 m, comuna Brăneşti constituie o grădină vastă desfăşurată la poale subcarpatice, favorizată mult de această asezare în privinţa climei; astfel temperatura nu este niciodată excesivă nici în plus nici în minus , amplitudinea dintre cele două sensuri, rareori atingând 50 grade celsius. Câteva zile din lună martie - la început de primăvară - sunt biciuite de vânt, cu viteză mijlocie, iar ploile lipsesc adesea în lunile de vară, cand trebuinţa lor este mai strigenta.
 
Zone inundabile nu sunt decât cele din lunca Ialomiţei care udă de la nord la sud aripa de est a satului, precum şi punctul de confluenţă al pârâului Bizdidel cu Ialomiţa în unghiul carei confluenţe sunt asezate intreprinderile textile.
Grindina nu este un apanaj al regiunii, dar sunt ani în care efectele nefaste ale acesteia compromit întreaga recoltă de fructe a satului, fiindcă trebuie să menţionăm că specificul agricol al satului nostru este pomicultura. Zăpezile târzii nu constituie decât excepţii de la regula generală a crugului vremii; atât ele cât şi furtunile sunt rare.
Reteaua hidrografică a satului are un număr mare de fântâni- puţuri cu apă. Numărul lor este de cca 200, dar din păcate sunt cam lăsate in părăsire, din pricina mai ales a marii concurenţe care li se face de reţeaua apei curente folosită in aproximativ 90% din gospodării.
 
Poluarea apelor de suprafaţa şi subterane
O sursă de poluare a apelor de suprafaţă o constituie depozitarea pe malul acestora a deseurilor menajere (in special de către persoanele care, din diferite motive, nu aruncă deşeurile in locurile special amenajate).
Demararea investitiei de canalizare şi racordare a unui numar cât mai mare de cetăţenii la aceasta vor determina, la rândul lor, scăderea treptată a nivelului de poluare a pânzei freatice datorat infiltraţiilor apei menajere rezultată din gospodăriile populaţiei dar şi a obişnuinţei de evacuare a acestor ape menajere în sistemul de colectare a apelor fluviale.
Eforturile financiare ale diferitelor categorii de proprietari precum şi o politică mult mai energică de protecţie a mediului la nivel local vor contribui la micşorarea şanselor de producer şi la reducerea efectelor negative ale acestui tip de risc.
 
Starea apelor subterane
În zona noastră există o bună permeabilitate care permite o usoară circulaţie a apei subterane. În general direcţia de mişcare a apelor subterane este dinspre Nord- Vest spre Sud - Est, corespunzător cu înclinarea generală a reliefului.
 
SOLURILE
Structura geologică a teritoriului apartinând comunei Brăneşti.
Din punct de vedere geologic teritoriul aparţinând comunei Brăneşti este reprezentat prin urmatoarele formaţiuni geologice:
I. Ponteanul, format din marne, argile si nisipuri.
2. Pleistocenul superior, reprezentat prin pietrisuri, nisipuri, depozite leosseide aparţinând terasei superioare; pietriş şi nisip aparţinând terasei inferioare.
3. Holocenul superior reprezentat prin pietrişuri, nisipuri şi argile nisipoase aparţinând şesului aluvial.
Pietrişurile: sunt roci sedimentare, psefitice, neconsolidate. Diametrul particulelor este mai mare de 1 mm. Fragmentele din care sunt constituite au aspect fin colturos sau rotunjit.
Nisipurile: sunt roci psamitice. Diametrul particulelor este cuprins între 0,1 -0,01 mm. Este o rocă consolidată, de origine eoliană, lipsită de stratificaţie.
Argilele: sunt roci pelitice , consolidate. Diametrul particuleor este mai mic de 0,01 mm. Sedimentele mobile pelitice le constituie malurile fine.
Aceste depozite aparţinând ca vârstă Ponteanului, Pleistocenului superior , si Holocenului superior sunt corespunzătoare cele mai noi ere geologice: era neozică.
Ele au rezultat din sedimentarea materialului provenit in urma proceselor de fragmentare şi transport, precum şi de alterare chimică, pe care le suferă rocile litosferei, şi sunt constituite din sfărâmiturile mai mari sau mai mici rezultate din actiunea mecanică asupra rocilor preexistente şi transportate cu ajutorul apei, ghieţii, a vântului sau - mai rar - a organismelor.
Existenţa zăcămintelor miniere. Suprafaţa satului Brăneşti însumează teren deluros acoperit cu pomi fructiferi: pruni, meri, peri etc. , padure; teren arabil pe care se cultivă mai des porumb; viile de pe dealuri au dispărut aproape in intregime, rămânând să se caţere doar pe bolţi în curtile gospodăriilor.